Ce aplicație vă oferă Wi-Fi gratuit?
Niciuna nu creează Wi-Fi din nimic. Aplicațiile de acest tip fie arată pe hartă rețelele publice, fie partajează parole încărcate de alți utilizatori. Conexiunea vine tot din routerul cuiva, iar unele sunt înșelătorii.
Aplicațiile cu hărți de hotspoturi pot economisi timp în călătorii, dar rețelele afișate sunt aceleași rețele publice pe care le aflați și întrebând personalul, cu aceleași riscuri. Cele care partajează parole sunt mai problematice: parolele aparțin adesea unor case sau firme care nu au fost de acord, iar folosirea unei rețele fără acordul proprietarului nu e ceva ce putem recomanda.
Fiți atenți la orice aplicație care promite internet sau date mobile gratuite. Semnale de alarmă: cere permisiuni de care nu are nevoie, cum ar fi contactele sau SMS-urile, pornește un abonament după o scurtă perioadă de probă sau se instalează din afara magazinului oficial de aplicații. Sunt semne tipice pentru adware și înșelătorii cu abonamente.
Telefonul are deja funcția care contează: hotspotul încorporat vă partajează datele mobile cu laptopul fără cost suplimentar, în limita abonamentului. Citiți și cum aveți internet gratuit pe laptop în siguranță.
Trei tipuri de aplicații cu „Wi-Fi gratuit”
- Hărți de rețele publice: arată unde sunt rețelele deschise ale cafenelelor, bibliotecilor sau gărilor. Utile în călătorii, cu riscurile oricărei rețele publice.
- Aplicații de partajare a parolelor: utilizatorii încarcă parolele rețelelor la care au avut acces. Proprietarul rețelei de obicei nu știe și nu a fost de acord.
- Aplicații care promit „internet gratuit” sau „date gratuite”: nu au cum să le ofere. Câștigă din reclame, din abonamente ascunse sau din datele dumneavoastră.
Niciuna nu face rețelele mai sigure. O rețea găsită printr-o aplicație are aceleași riscuri ca una aflată întrebând personalul.
Permisiuni care vă spun că ceva e în neregulă
O aplicație de hărți Wi-Fi are nevoie de locație și eventual de acces la setările Wi-Fi. Nu are nevoie de contacte, SMS-uri, apeluri, microfon sau dreptul de a afișa peste alte aplicații. Dacă le cere, nu o instalați.
Citiți și recenziile recente, nu doar nota. Plângerile despre abonamente pornite fără acord sau reclame pe tot ecranul apar de obicei acolo primele.
Pe iPhone aplicațiile vin doar din App Store, dar abonamentele ascunse există și acolo. Pe Android, nu permiteți instalarea din „surse necunoscute” pentru o aplicație de Wi-Fi.
Hotspotul telefonului, fără nicio aplicație
Pe iPhone, deschideți Setări, Hotspot personal și activați „Permiteți altora să se conecteze”. Pe Android, căutați în setări „Hotspot” sau „Partajare conexiune”. Pe laptop, rețeaua telefonului apare în lista Wi-Fi, iar parola e cea afișată pe telefon.
Folosește datele din abonamentul telefonului, deci nu e gratuit dacă le depășiți. Pe laptop, marcați rețeaua drept conexiune contorizată, ca Windows să nu descarce actualizări mari prin ea.
Hotspotul mobil din Windows
Windows are la Setări, Rețea și internet, „Hotspot mobil” (Mobile hotspot). Funcția face invers: partajează conexiunea laptopului cu telefonul sau tableta. E utilă când laptopul e legat prin cablu, de exemplu într-un hotel, și vreți Wi-Fi și pe telefon. Nu creează nici ea internet.
Ca să funcționeze, laptopul trebuie să fie deja conectat la internet, prin cablu, prin Wi-Fi sau printr-un modem mobil.
Dacă ați instalat deja o astfel de aplicație
Dezinstalați-o și verificați în magazinul de aplicații, la abonamente, că nu ați rămas cu unul activ. Pe Android, uitați-vă și la aplicațiile cu drept de administrator al dispozitivului. Schimbați parola de la routerul de acasă dacă aplicația a avut acces la rețelele salvate. Pentru variantele legale de internet gratuit, citiți internet gratuit pe laptop.
Dacă v-a cerut și datele cardului, sunați la bancă și cereți blocarea lui.
Aplicațiile oficiale ale rețelelor publice
Unele aeroporturi, lanțuri de cafenele sau orașe au o aplicație proprie pentru Wi-Fi. Acestea sunt legitime când vin de la proprietarul rețelei. Verificați în magazin că numele dezvoltatorului e același cu al aeroportului sau al firmei și, dacă puteți, instalați aplicația din linkul de pe site-ul lor oficial.
Nici aplicațiile oficiale nu au nevoie de contacte sau SMS-uri. Cer de obicei un email sau un număr de telefon, la fel ca pagina de autentificare din browser.
Fiți atenți la rețelele cu nume generice, de tipul „Free WiFi”, fără un proprietar clar. Pot fi create chiar de cineva din apropiere ca să vadă traficul celor care se conectează.
Actualizat