Sari la conținut
TECH Consult

Cum recunoașteți un email de phishing, ghid pentru angajați

Semnele unui email fals, ce faceți dacă ați dat click pe un link suspect și de ce o cerere de schimbare a contului bancar se verifică mereu la telefon.

Publicat Actualizat 9 min de citit

Multe atacuri asupra firmelor mici nu încep cu un hacker care sparge un server, ci cu un email care pare normal: o factură, un colet, o parolă care expiră. Cineva dă click. Își introduce parola, iar de acolo atacatorul are acces la email, la documente și uneori la conturile firmei. Antivirusul ajută, dar ultima verificare o face omul care citește mesajul. Mai jos găsiți semnele unui email de phishing, cum verificați un link fără risc, ce faceți dacă ați dat click și ce poate face firma ca o greșeală să nu devină un incident.

Semnele unui email fals

Niciun semn nu e sigur singur. Două-trei împreună? Opriți-vă.

  • Grabă sau frică. „Contul va fi închis în 24 de ore”, „plata trebuie făcută azi”. Presiunea e făcută ca să nu verificați.
  • Expeditorul. Numele afișat poate fi al unui coleg sau al unei bănci, dar adresa reală e alta. Treceți cu mouse-ul peste nume sau apăsați pe el ca să vedeți adresa completă. Atenție la litere schimbate, pentru că la o privire rapidă nu le observă aproape nimeni: rn în loc de m, 0 în loc de o.
  • Linkurile. Treceți cu mouse-ul peste link fără să dați click. Adresa care apare jos în colț trebuie să fie a firmei respective, nu un domeniu necunoscut.
  • Atașamente neașteptate. O „factură” într-o arhivă .zip, un document care vă cere să activați macro-urile, un fișier .html. Dacă nu așteptați atașamentul, întrebați întâi expeditorul.
  • Cereri de parole sau coduri. Băncile, curierii și furnizorii de email nu vă cer parola sau codul primit prin SMS. Niciodată.
  • Formule generice. „Stimate client” în loc de numele dumneavoastră, de la un furnizor cu care lucrați de ani de zile și care vă scrie mereu pe nume.
  • Un context care nu se leagă. O factură de la o firmă cu care nu lucrați, un colet pe care nu l-ați comandat, o resetare de parolă pe care nu ați cerut-o.

Greșelile de ortografie erau odinioară un semn bun. Acum multe mesaje false sunt scrise corect, în română curată, așa că nu vă bazați pe ele.

Formele obișnuite de phishing într-un birou

Mesajele false se repetă după câteva tipare. Dacă le recunoașteți, le prindeți mai repede:

  • Coletul blocat. Un curier „nu v-a putut livra pachetul” și vă cere o taxă mică sau confirmarea adresei pe un link. Scopul e datele cardului.
  • Parola care expiră. Un mesaj „de la Microsoft” sau „de la administratorul de email” spune că trebuie să vă confirmați contul. Pagina arată exact ca cea reală de conectare.
  • Documentul partajat. „Vi s-a trimis un document”, cu un buton care duce la o pagină de conectare falsă.
  • Factura sau oferta. Un atașament care pare o factură, dar e un program sau un document cu macro-uri.
  • Mesajul de la director. „Sunt în ședință, am nevoie urgent să faci o plată” sau „cumpără niște carduri cadou pentru clienți”. Adresa seamănă cu a directorului, dar nu e a lui.
  • Instituția publică. Un mesaj care imită o autoritate, o bancă sau un operator de telefonie și cere date sau o plată.
  • CV-ul sau cererea de ofertă. Un „candidat” sau un „client nou” trimite un atașament sau un link spre un fișier. Departamentele care primesc des documente de la necunoscuți, cum sunt resursele umane și vânzările, sunt ținte frecvente.

Frauda cu schimbarea contului bancar

Un tip de atac merită atenție aparte, pentru că o singură plată greșită poate însemna o factură întreagă pierdută: un furnizor „vă anunță” că și-a schimbat contul bancar și vă roagă să plătiți următoarea factură în contul nou. Uneori mesajul vine chiar din căsuța reală a furnizorului, care a fost spartă, și continuă o conversație adevărată.

Regula e simplă. Orice schimbare de cont bancar se confirmă la telefon, la un număr pe care îl aveți deja, nu la cel din email. Același lucru pentru cererile urgente de plată venite „de la director”.

Puneți regula în scris și spuneți-o tuturor celor care fac plăți. Când un atacator e convingător, omul de la contabilitate trebuie să poată spune „așa e procedura” fără să pară neîncrezător față de director sau de furnizor.

Nu doar email: SMS-uri, mesaje și apeluri

Aceleași trucuri vin și pe alte căi:

  • SMS-uri cu linkuri scurte, despre colete, amenzi sau conturi blocate;
  • mesaje pe WhatsApp sau pe alte aplicații, de la un număr nou care spune că e un coleg sau un șef „care și-a schimbat telefonul”;
  • apeluri de la cineva care se prezintă drept bancă, suport tehnic sau furnizorul de internet și cere un cod, o parolă sau instalarea unui program de acces la distanță.

Ultimul caz e periculos pentru că pare foarte credibil. Nicio firmă serioasă nu vă sună nesolicitat ca să vă ceară să instalați un program prin care „vă repară” calculatorul. Închideți și sunați înapoi la numărul oficial, din contract sau de pe site.

Când un mesaj vi se pare ciudat, nu trebuie să ghiciți. Câteva verificări sigure:

  1. Nu folosiți linkul din mesaj. Deschideți browserul și intrați direct pe site-ul băncii, al curierului sau al furnizorului, scriind adresa sau din favorite. Dacă e ceva real, apare și acolo.
  2. Sunați expeditorul la un număr pe care îl aveți deja, nu la cel din semnătura email-ului.
  3. Întrebați un coleg sau persoana care se ocupă de IT. Două perechi de ochi văd mai mult.
  4. Nu deschideți atașamentul până nu confirmați că e așteptat. Dacă l-ați deschis și vă cere să „activați conținutul” sau „activați editarea”, nu apăsați.
  5. Verificați adresa paginii de conectare înainte să introduceți parola. Pagina reală Microsoft are o adresă Microsoft, nu una cu nume ciudat și cuvinte adăugate.

Un manager de parole oferă o verificare în plus: completează automat parola doar pe adresa exactă a site-ului real. Dacă pe o pagină care arată ca cea a băncii nu vă propune nimic, e un semnal că ceva nu e în regulă. Despre asta am scris în articolul despre managerul de parole pentru echipă.

Ce faceți dacă ați dat click

Spuneți imediat. Cu cât problema e aflată mai repede, cu atât răul e mai mic, iar nimeni dintr-o firmă sănătoasă nu ar trebui să fie certat pentru că a anunțat o greșeală.

  1. Dacă ați introdus o parolă, schimbați-o imediat, de pe alt dispozitiv, și peste tot unde ați folosit-o.
  2. Dacă ați deschis un atașament și calculatorul se poartă ciudat, scoateți cablul de rețea sau opriți Wi-Fi-ul.
  3. Anunțați persoana care se ocupă de IT, care poate verifica dacă și alți colegi au primit același mesaj și poate bloca expeditorul pentru toată firma.
  4. Dacă ați dat date bancare, sunați imediat la bancă.
  5. Verificați în setările email-ului dacă au apărut reguli noi de redirecționare sau de ștergere automată. Atacatorii le adaugă des ca să citească în continuare mesajele fără să fie observați.

Incidentele de securitate cibernetică se pot raporta la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), la numărul unic 1911 sau prin platforma PNRISC de raportare a incidentelor. Raportarea la DNSC nu înlocuiește o plângere penală, dacă ați pierdut bani.

Dacă atașamentul a pornit criptarea fișierelor, situația e alta și pașii sunt descriși în articolul despre ransomware în firmă.

Ce poate face firma

Oamenii greșesc. Câteva măsuri limitează urmările:

  • Autentificarea în doi pași pe email și pe conturile importante. O parolă furată nu mai ajunge singură. Metodele și pașii sunt în articolul despre autentificarea în doi pași în firmă.
  • Parole diferite pentru fiecare cont, ținute într-un manager de parole.
  • Actualizări la zi pentru Windows, browser și programele de birou.
  • Backup de care virusul nu se poate atinge. Am explicat cum în articolul despre regula 3-2-1.
  • SPF, DKIM și DMARC pe domeniul firmei, ca alții să nu poată trimite ușor email-uri în numele ei. Detalii în articolul despre email-urile care ajung în spam.
  • Filtrarea email-ului la furnizor, care oprește o parte din mesajele false înainte să ajungă în căsuță.
  • Un buton sau o adresă unde se raportează mesajele suspecte, ca omul de IT să afle repede de o campanie nouă.

O discuție de zece minute cu echipa

Arătați colegilor exemple reale. Un mesaj fals primit chiar de firmă, cu numele expeditorului acoperit, învață mai mult decât orice prezentare. Stabiliți cui îi scrie oricine are o îndoială și spuneți clar că o întrebare în plus nu deranjează pe nimeni.

Repetați discuția de câteva ori pe an și ori de câte ori vine un om nou. Atacatorii își schimbă subiectele după sezon: coletele înainte de sărbători, declarațiile fiscale la termenele de depunere, „actualizările de securitate” după știri despre atacuri.

Întrebări frecvente

Ce fac cu un email de phishing după ce l-am recunoscut?

Nu răspundeți și nu dați click pe nimic din el, nici pe linkul de dezabonare. Marcați-l ca phishing sau spam în programul de email și anunțați persoana care se ocupă de IT. Apoi ștergeți-l.

De ce am primit un email fals de pe adresa reală a unui furnizor?

Cel mai probabil, căsuța furnizorului a fost spartă și atacatorul o folosește ca să trimită mesaje oamenilor cu care furnizorul corespondează. Sunați furnizorul la un număr cunoscut și spuneți-i, pentru că probabil nu știe încă.

Antivirusul nu ar trebui să oprească aceste email-uri?

Antivirusul și filtrul de email opresc multe mesaje, dar nu pe toate. Un email care duce la o pagină falsă de conectare nu conține niciun virus, deci nu are ce bloca. De aceea omul rămâne ultima verificare.

Ce facem dacă am plătit deja o factură în contul greșit?

Sunați imediat la banca dumneavoastră și cereți oprirea sau rechemarea plății. Cu cât sunați mai repede, cu atât sunt mai mari șansele ca banii să fie blocați înainte să fie retrași. Apoi faceți plângere la poliție, anunțați furnizorul real și raportați incidentul la DNSC. Păstrați email-urile originale, cu tot cu antetele lor, pentru anchetă.

Poate cineva să trimită email-uri în numele firmei noastre?

Da, dacă domeniul firmei nu are configurate SPF, DKIM și DMARC. Cu ele, serverele de email ale destinatarilor pot recunoaște și respinge mesajele trimise de altcineva în numele dumneavoastră. Configurarea se face în setările DNS ale domeniului.

Cum aflu dacă parola mea a ajuns pe internet?

Multe programe de gestionare a parolelor și unele browsere vă anunță când o parolă salvată a apărut într-o scurgere de date cunoscută. Dacă primiți un astfel de avertisment, schimbați parola imediat și verificați unde mai era folosită aceeași parolă.

Când chemați un tehnician

Dacă cineva a introdus o parolă pe o pagină falsă, a deschis un atașament suspect sau vedeți email-uri trimise din contul firmei fără știrea dumneavoastră, chemați un tehnician în aceeași zi. Se verifică conectările recente, regulile de redirecționare și calculatorul afectat, iar parolele se schimbă în ordinea potrivită.

Prevenția, adică autentificarea în doi pași, actualizările, filtrarea email-ului și backup-ul, ține de mentenanța IT preventivă. Dacă vreți ca aceste măsuri să fie urmărite de cineva, asta face parte din mentenanța IT pe care o oferim.

Spuneți-ne ce nu merge

Descrieți pe scurt problema. Revenim cu ce credem că e de făcut și cât ar costa.

Cereți o ofertă